Share
Despre cuvinte…

Despre cuvinte…

Aș vrea să scriu astăzi mai mult despre speranță, după ce echipa aproape că nu s-a reunit. De fapt, voi scrie și despre lucrul pe care mi-l reproșează o parte din colegii mei de la galbenverde.ro și anume că sunt mult prea subiectiv în ceea ce scriu, că presa ar trebui să fie obiectivă și să critice când este de criticat și să aplaude când este de aplaudat, lucru pe care eu nu pot să-l condamn. Atât doar că niciodată nu m-am considerat „om de presă”. Mai mult de atât, am crezut și cred că sunt doar un suporter visător care își dorește din nou un „Areni” plin, un suporter care ar face orice să-și vadă visul împlinit.

Am stat și m-am întrebat timp de câteva ore, care este rolul meu? Sigur că mi-aș dori să ofer mereu informațiile cât mai exacte, să fiu cât mai rapid și să scriu cât mai punctual, dar nu m-aș simți deloc câștigat ca și om. Înaintea fiecărui meci, în timp ce mă așez în tribună, mă uit la spectatori și sper ca măcar unul dintre cei prezenți să fie acolo datorită unui articol citit de pe galbenverde.ro, pentru că „puterea cuvântului” este cel mai mare câștig din presă. Cred că e mai bine să-l folosești pentru a construi ceva, nu doar pentru a publica ceva. Sigur că suntem oameni și primul raționament este să întrebăm „De ce?” sau să criticăm, însă de cele mai multe ori o să ajungem la concluzia că am blamat inutil sau că am criticat în necunoștință de cauză.

Situația actuală de la club nu are cum să-mi ofere o stare de optimism, dar totuși încă sper. Înainte să arunc cuvinte în stânga sau în dreapta, vreau să visez în continuare și să am încredere în oamenii care sunt acum la clubul Foresta, am încredere în ei și sunt convins că ei știu ce fac! Nu vreau să intru în polemici, dar vreau să vă întreb pe voi, suporterii, dacă aveți idee care sunt cheltuielile unui club sau ca exercițiu de imaginație, cât de mult ați fi dispuși să vă expuneți averea pentru un sport? Înainte să acuzăm lipsa de interes manifestată de o parte dintre jucători pentru reunire, vreau să le țin partea, vreau să cred că este dreptul lor să primească remunerația pentru care au muncit în tur și cred că lucrurile se vor rezolva mai devreme sau mai târziu. Din nou, poate că momentan orizontul e departe și totuși, în tur după venirea lui Florentin Petre am realizat că uneori minunile există.

Subiectiv fiind, doresc să închei, prin a oferi încă o dată toată încrederea mea în proiectul Foresta Suceava, iar dacă mă voi înșela, voi ști că nu aș fi avut nimic de câștigat dacă aș fi fost negativist. Poate că nimeni-niciodată nu a venit la un meci datorită articolelor mele, poate că nu va veni nicioadată, poate că o parte dintre colegii mei vor decide ca acesta să fie ultimul articol pe care îl voi scrie, dar vreau să cred că m-am folosit mereu de cuvinte ca să produc ceva, nu ca să opresc ceva. Cred că presa din ziua de astăzi este departe de ceea ce ar trebui să fie, ca o opinie personală, cred că scopul este să aducem oamenii înapoi în tribune… și cred că acesta este lucrul pe care ar trebui să-l facă orice jurnalist sportiv. Lucruri plastice putem citi oriunde, bătălia este să umplem din nou stadioanele, iar la Suceava, deși startul a fost ratat, vă asigur că vom avea fotbal de calitate și în retur!

Așa că dragi suporteri, să arătăm că suntem lângă echipa acum când lucrurile se mișcă puțin mai greu, să le transmitem lui Petre & Co că nu sunt singuri, că îi așteptăm pe „Areni” să ne ridice de pe scaune la fiecare gol marcat și să ne facă să scandăm din toata inima „Suceava, Suceava, Suceava”, în fond, ei de asta sunt aici.

 

Am toata increderea si in ei si in voi!

Leave a Comment